blog despre cur.ele











{October 20, 2008}   Cu rele si cu bune despre mine

De ce un blog despre curele?Habar n-am! Nu!Nu vand curele. Le cumpar! La drept vorbind nu vand nimic. Nu vand nici macar ponturi, pe care oricum nu le am. N-am nimic! N-am nici o afacere, n-am nici o iubita, n-am bani sa-mi platesc chiria si ce e mai important n-am curele. Le imprumut. Nu iau eu de la altii, ei iau de la mine.  Spre exemplu, acu o saptamana mi-am cumparat una. Un amic a trecut in graba pe la mine sa-i imprumut, i-a ghiciti ce?!…

N-ai o curea?

Ba, da, am O CUREA!

Imi imprumuti si mie una!

Ti- O imprumut!

Mersi!Ti-o aduc eu!

Da!Da!

Hai, pa!

Iar n-am curea!Nu-i nimic, mi-o aduce el, amicu cand o mai trece pe la mine…

Nu suport curelele, de mic, asa ca n-o sa ma supar daca n-o mai aduce. Ce-am avut? O curea! Si ce-am pierdut? O cuuuu…reeeeaaa. Asta de-acum! Ca, asa, in total am pierdut fix 17. Nu exagerez. Una mi-am luat-o de la tanti Lilica de la boutique, doua le-am primit cadou, una mi-a vandut-o proprietareasa ca-i ramasese de la barbac’su mort acu, si ce sa mai faca cu ea, cica? Pai sa mi-o vanda mie, nu? Pai, da! Ca cica vazand-o la pantalonii mei, ii amintesc de barbac’su.  Si acu ma intreb unde se uita ea?  Ca de cate ori se uita la ea, io simteam ca ma ia cu calduri. Oricum p-aia am dat-o io cu mana mea. La gunoi! Desteapta baba! Ce n-a aruncat ea, am cumparat io si am aruncat. In fine! Deci1,2,4 bun…si restu’? Ma rog, nu conteaza. Le cumparam. Le cumparam, le dadeam! Baba, cand a vazut ca nu mai am cureaua m-a luat la intrebari. I-am zis ca m-am ingrasat si ca nu ma mai ajunge. Nu cred ca m-a crezut. Eu ii facusem  o gaura in plus ca sa o pot purta. Da’ privirea aia tot i-a ramas. Asa ca ce s-a gandit baba?! Intr-o zi vad ca vine la mine cu o sfoara, ma leaga la brau cu ea si-mi face nod.  Io raman derutat, ea s-aseaza pe scaun. Io raman pe scaun, ea pleaca sa se culce. Imi vine sa fac pipi, vreau sa dau pantalonii jos, si, da-i zeflemica, da-i jos, daca poti! Noroc ca  exista PROHAPUL, aceasta mare minune a placerii de-a te pisa. M-am chinuit doua ore apoi sa dezleg sfoara babei, asa preventiv. Nu de alta, da’ sunt trebi care nu ai cum sa le faci prin prohap. Restu’ merge! Si io, care credeam ca baba vine cu sfoara ca sa ma masoare-n talie.  In fine. N-o mai lungesc. Nu stau curelele pe mine! Asta-i realitatea. A! Si-n curand ma mut. Baba a marit chiria! Pun pariu ca de la curea mi se trage!

Advertisements


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

et cetera
%d bloggers like this: